Asigurarea bunăstării adolescentului dumneavoastră implică protejarea acestuia împotriva alcoolului și a altor substanțe de adictie. De ce este acest lucru crucial? Să o luăm în detaliu. Creierul adolescenților se află încă în proces de maturizare și va continua să facă acest lucru până la jumătatea vârstei de 20 de ani sau mai târziu. Această maturizare este deosebit de semnificativă pentru abilitățile cognitive, cum ar fi raționamentul solid, luarea unor alegeri înțelepte, gestionarea impulsurilor, îmbunătățirea memoriei și multe altele. Consumul de substanțe de adictie în această fază poate avea efecte dăunătoare asupra acestui proces de maturizare.
Cu cât copilul dumneavoastră este mai protejat de substanțele de adictie din timpul adolescenței și al primilor ani ca adult, cu atât creierul său va fi mai bine echipat pentru a se dezvolta sănătos. Gândiți-vă că este ca și cum ați îngriji un puiet delicat pentru a-l transforma într-un copac robust; doriți să îl protejați de orice potențial rău care i-ar putea împiedica creșterea. Adoptând măsuri preventive și strategii de intervenție timpurie, puteți contribui la asigurarea bunăstării copilului dumneavoastră.
Adolescentii pot fi în continuare susceptibili la presiunea colegilor, la curiozitate sau la dorința de a se răzvrăti. În plus, marile corporații au intenția de a ținti adolescenții cu tacticile lor de marketing, folosind influenceri, personalități din social media, ambalaje atrăgătoare, arome seducătoare și mostre gratuite pentru a-i ademeni.
Dacă sunteți îngrijorat de potențiala implicare a adolescentului dvs. în consumul de substanțe, este esențial să acționați Aceasta pagina oferă răspunsuri la întrebări comune pe care le puteti avea cu privire la comunicarea cu copilul dumneavoastră și la menținerea siguranței acestuia.
Ce ar trebui să fac înainte de a discuta cu copilul meu?
- Observați și notați orice schimbări în comportamentul, aspectul, obiceiurile, sănătatea sau performanțele școlare ale copilului dumneavoastră. Puteți consulta o listă cuprinzătoare de indicii de aici
- Țineți evidența situațiilor în care copilul dumneavoastră încalcă regulile sau are un comportament îngrijorător, cum ar fi întoarcerea constantă acasă după ora de stingere.
- Verificați dacă există semne de consum de substanțe în lucrurile copilului dvs., cum ar fi sertarele de la dulapuri, sertarele de la birou, rucsacurile, torpedoul mașinii, dulapurile, locurile ascunse din dormitoare, sub saltele sau paturi, cutiile mici, cărțile sau bibliotecile, trusele de machiaj și flacoanele de medicamente fără prescripție medicală. În plus, notați orice discrepanțe în ceea ce privește cantitatea de alcool din sticle sau pastilele din medicamentele eliberate pe bază de rețetă de acasă. Pentru a evita accesul neautorizat, luați în considerare posibilitatea de a ține substanțele și medicamentele sub cheie.
Nu uitați că inițierea unei conversații nu necesită neapărat dovezi concrete. Dacă aveți o presimțire că ceva nu este în regulă, aveți încredere în instinctele dumneavoastră. În calitate de părinte, aveți cea mai bună înțelegere a copilului dumneavoastră, așa că, dacă simțiți vreo schimbare în comportamentul său, este probabil ca acesta să se fi schimbat într-adevăr. Nu va strica să vă întrebați deschis copilul despre experiențele sau opiniile sale cu privire la anumite substanțe de adictie. Puteți începe conversația spunând ceva de genul: „Am observat că mulți copii fumează . Ce părere ai despre asta?”
Dacă sunteți aproape sigur că adolescentul dvs. consumă substanțe de adictie, poate fi util să căutați semne și simptome înainte de a începe o conversație. Deși nu aveți nevoie de dovezi solide ca piatra, cum ar fi găsirea unui chistoc sau a unei sticle de bere goale, dacă oferiți observări și detalii specifice, îi poate fi mai greu copilului dvs. să vă ignore îngrijorările. De exemplu, menționând ceva de genul: „Vinerea trecută, vineri seara, miroseai a fum și aveai ochii roșii”.
Fiti pe aceeasi lungime de unda cu celalalt părinte sau cu persoana care are grijă de copilul dumneavoastră.
Aliniați-vă punctul de vedere cu cele ale soțului/partenerului dumneavoastră. În cazul în care celălalt părinte sau persoana care se ocupă de copilul dvs. are convingeri și valori diferite în ceea ce privește substanțele de adictie, copilul dvs. vă poate informa cu privire la dezacordul lor. „A fi pe aceeași lungime de undă” nu implică un acord total; înseamnă să afișați un front comun impotriva consumului.
Rețineți că această situație poate fi stresantă atât pentru dumneavoastră, cât și pentru partenerul dumneavoastră, și veți avea nevoie de sprijinul celuilalt.
- Asigurați-vă unul pe celălalt că nimeni nu este de vină.
- Ajungeți la o înțelegere reciprocă cu privire la poziția pe care o veți adopta.
- Chiar dacă aveți divergențe, angajați-vă să prezentați un front unit.
- Promiteți să nu vă subminați sau să nu vorbiți negativ unul despre celălalt.
- Abordați conversațiile cu copilul dumneavoastră dintr-un loc al dragostei.
- Fiți pregătiți să discutați cu copilul dumneavoastră despre dependență, mai ales dacă aceasta v-a afectat familia înainte. Dacă există un istoric de dependență în familia dumneavoastră, fie că este legată de alcool, droguri, jocuri de noroc, sex sau alte comportamente, este mai probabil ca copilul dumneavoastră să dezvolte o problemă care ar putea duce la dependență.
Este esențial să înțelegeți acest risc și să vă dați seama cum să îi comunicați copilului dumneavoastră îngrijorările într-un mod pe care acesta să îl poată înțelege.
Dacă sunteți un părinte necăsătorit sau divortat, poate fi o provocare să abordați problemele legate de consumul de substanțe cu copilul dumneavoastră, mai ales dacă nu aveți un co-părinte care să vă sprijine. În acest caz, este esențial să vă construiți o rețea de sprijin din partea prietenilor și a familiei care vă pot ajuta să navigați prin aceste conversații și să vă ofere îndrumare. Chiar dacă preferați să gestionați situația în mod independent, existența unui sistem de sprijin poate face o diferență semnificativă.
Când vine vorba de comunicarea cu copilul dumneavoastră, este important să subliniați importanța regulilor și limitelor dumneavoastră, chiar și atunci când se află cu celălalt părinte. Este posibil să nu puteți controla modul în care fostul dvs. partener aplică aceste reguli, dar vă puteți învăța copilul să înțeleagă semnificația și valoarea lor. Procedând astfel, îl puteți ajuta să dezvolte obiceiuri sănătoase și să facă alegeri mai bune, chiar și în situații dificile.
Stabiliti obiectivele
Stabiliți un obiectiv pentru fiecare discuție. Este probabil ca discuția inițială să nu rezolve toate problemele, ceea ce este perfect în regulă. Cu toate acestea, dacă stabiliți un obiectiv (chiar și unul mic) înainte de a vă angaja în conversație, veți avea o direcție clară în minte. Unele obiective posibile pot include: încurajarea copilului dvs. să petreacă timp cu prieteni mai buni pentru sănătate lui după orele de școală, abordarea problemei consumului excesiv de alcool la petreceri, impunerea programului de stingere sau aranjarea unei evaluări a consumului de substanțe de adictie de către un terapeut sau un specialist în dependență.
Pregătiți-vă pentru răspunsul adolescentului dumneavoastră. Mulți adolescenți nu reacționează pozitiv atunci când sunt confruntați cu privire la consumul de substanțe de adictie și este posibil ca adolescentul dvs. să nu facă excepție. Acest lucru este de așteptat. Cu toate acestea, este posibil să vă prindă cu garda jos dacă sunteți acuzat că sunteți necinstit, nesincer sau intruziv. Alocați-vă puțin timp pentru a vă gândi cum veți gestiona aceste acuzații dacă apar. Următorul grafic ar putea fi de ajutor în această privință.
Strategii de intervenție: Exemple de conversații
Daca copilul dumneavoastra spune:
„Ai invadat in lucrurile mele? Ești o persoană băgăcioasă!”
Apărați-vă decizia de a vă uita prin lucrurile adolescentului dvs. exprimându-vă îngrijorarea pentru sănătatea și siguranța acestuia.
Spuneți: „Îmi pare rău că ai impresia că ți-am încălcat încrederea. Dar, în calitate de părinte, datoria mea este să te țin în siguranță și sănătos și, prin urmare, trebuie să intervin atunci când cred că faci ceva nesigur.”
Daca copilul dumneavoastra spune:
Tu de asemenea, fumezi / bei! Ești un ipocrit!”
Concentrati-va pe problema în discuție – scopul dvs este ca ADOLESCENTUL DVS să nu consume substanțe de adictie.
Spuneți că va-ti fi dorit să nu vă fi apucat niciodată de fumat pentru că este foarte greu să vă opriți.
Explicați că este legal ca adulții să bea, iar pentru persoanele sub 18 de ani este ilegal să bea, deoarece creierul lor nu este încă echipat pentru a face față alcoolului.
Dacă sunteți în proces de recuperare (alcool, drugs), spuneți: „Te iubesc prea mult ca să te las să ai aceleași probleme pe care le-am avut și eu și să trăiești această durere”.
Daca copilul dumneavoastra spune:
„Nu am luat niciodată droguri! Te înșeli!”
Păstrați-vă o stare de liniște.
Păstrați o concentrare clară asupra rezultatului dorit al conversației.
Rostiți următoarele cuvinte: „Observ numeroase indicii ale unui potențial pericol, iar afecțiunea mea pentru tine este prea mare pentru a sta cu mâinile în sân și a nu face nimic. Trebuie să știu ce se întâmplă pentru a determina cea mai bună cale de acțiune pentru a te ajuta. Nu am nicio intenție de a mă înfuria sau de a te pedepsi.”
Ce trebuie sa faceti si ce nu trebuie sa faceti
Pentru a obține rezultatul dorit, este important să vă angajați într-o conversație, mai degrabă decât într-un conflict. Acest lucru poate implica purtarea mai multor conversații pe parcursul unei perioade de timp, mai degrabă decât una singură. Iată câteva linii de conduită:
- Nu uitați că aceasta discutie se concentrează pe sănătatea și bunăstarea copilului dumneavoastră, mai degrabă decât pe comportamentul său inadecvat și pe pedepse.
- Abordați situația cu dragoste și îngrijorare, nu cu furie. Rămâneți calm și evitați să strigați.
- Fiți direct în comunicarea dumneavoastră. Este mai bine să spuneți: „Miroseai a alcool când te-ai întors de la petrecerea lui Mihai” decât să insinuați că acolo s-a întâmplat ceva suspect.
- Evitați să emiteți aprecieri, astfel încât adolescentul dvs. să se simtă confortabil să vă spună adevărul.
Ascultați cu atenție, fără să îl întrerupeți. - Oferiți-i „imunitate” copilului dumneavoastră asigurându-l că, dacă spune adevărul, nu vor exista consecințe imediate, cum ar fi pedepsirea.
- Verificați declarațiile lui dacă isi mentine povestea, spunându-i: „Este în regulă, dar voi lua legătura cu [numele corespunzător] pentru a confirma ce s-a întâmplat cu adevărat”.
- Dacă recunoaște că experimentează substanțe, întrebați de ce face acest lucru. Înțelegerea motivelor care stau la baza acestora poate ajuta la abordarea unor probleme precum presiunea colegilor, curiozitatea, plictiseala sau anxietatea.
- Discutați despre propriile experiențe și greșeli din trecut pentru a crea un sentiment de relaționare între dumneavoastră și adolescentul dumneavoastră.
- Exprimați-vă în mod clar așteptările că nu doriți ca adolescentul dumneavoastră să consume substanțe.
- Programați o conversație cu adolescentul dvs. atunci când amândoi sunteți liberi de orice distragere a atenției și într-o stare de spirit calmă.
- Folosiți comentariile adolescentului dvs. ca pe niște oportunități de discuție și de creștere, în loc să le luați personal.
- Fiți atenți la semnalele nonverbale ale adolescentului dumneavoastră, cum ar fi tonul vocii, expresiile faciale și limbajul corpului, pentru a înțelege mai bine perspectiva acestuia.
- Acordați prioritate conversației cu adolescentul dumneavoastră și evitați să o întrerupeți cu alte activități sau responsabilități.
Urmarea acestor sfaturi ar trebui să vă ghideze pe dumneavoastră și pe copilul dumneavoastră într-o discuție dificilă, dar dacă lucrurile devin prea fierbinți sau emoționale, nu este nimic rău în a opri conversația. Dacă credeți că ambele părți au nevoie să se reorganizeze, puteți spune: „Nu vom ajunge nicăieri dacă amândoi continuăm să țipăm. Să luăm o pauză și apoi să încercăm din nou.
Vorbiți DAR MAI ALES ascultați
V-ați adunat gândurile și v-ați întărit nervii, dar cum începeți să vorbiți? Și, mai important, cum îl faceți pe adolescentul dumneavoastră să vorbească și el?
- Exprimați cât de mult vă pasă. Explicați-i că motivul pentru care vorbiți și puneți întrebări este pentru că doriți ca ei să fie sănătoși, în siguranță și fericiți.
- Lăsați-l pe copilul dumneavoastră să știe că îi apreciați sinceritatea și că sunteți dispus să îl ascultați fără a-l judeca.
- Puneți întrebări deschise. Acestea sunt întrebări care necesită mai mult decât un răspuns dintr-un singur cuvânt, cum ar fi „da” sau „nu” – „Ce ai făcut la petrecere?” sau „Ce te-a împiedicat să respecți ora de stingere?”.
- Lăsați-l să știe că îi ascultați. Reflectați ceea ce auziți reformulând și cerând păreri – „Am înțeles totul? – sau cu indicii nonverbale, cum ar fi datul din cap și zâmbetul.
- Oferiți empatie și grijă. Demonstrați înțelegere și arătați-i copilului dumneavoastră că ați înțeles.
- Spuneți clar ce dovezi ați descoperit, de exemplu: „Am observat o scădere a notelor tale și am descoperit cutii de bere goale în camera ta”.
- Oferiți multe laude și feedback pozitiv, de exemplu, spunând: „Recunosc că ești o persoană plină de compasiune și că prietenii tăi au o mare importanță pentru tine”. Este crucial pentru adolescenți și tineri adulți să știe că sunteți capabil să vedeți dincolo de greșelile lor.
- Asigurați-i că sunteți întotdeauna disponibil pentru a le oferi sprijin și că pot avea încredere în dumneavoastră în ceea ce privește mărturisirile lor.
- Atingerea fizică este importantă. Puneți o mână pe umărul lor sau oferiți o îmbrățișare atunci când vi se pare potrivit.
- Ascultați cu atenție. Uneori au nevoie doar să se descarce și să-și exprime gândurile.
- Fiți conștienți de faptul că este posibil să își ascundă adevăratele emoții din cauza fricii, a îngrijorării de a vă dezamăgi, a jenei sau din alte motive.
- Fiți atenți la indicii nonverbale. Observați-le limbajul corpului, expresiile faciale și orice dificultate pe care ar putea să o aibă în găsirea cuvintelor potrivite.
- Exprimați-vă recunoștința față de copilul dumneavoastră pentru că s-a deschis față de dumneavoastră, chiar dacă conversația nu a decurs exact așa cum a fost planificată. Aprecierea dumneavoastră îl va face să se simtă apreciat și va sublinia importanța acestor discuții pentru dumneavoastră.
Ce trebuie sa fac daca primesc un refuz cagegoric?
Daca un copil neagă consumul de substanțe de adictie în ciuda dovezilor clare care demonstrează contrariul, poate fi dificil să vă descurcați în această situație. Dorința de a evita responsabilitatea și de a menține o imagine pozitivă poate fi puternică. Pentru a aborda acest aspect, luați în considerare următoarele strategii:
- Concentrați-vă asupra comportamentului și asupra motivelor pentru care vă îngrijorează. Evitați să dați impresia că vă considerați copilul o persoană rea pentru că a încercat substanțe de adictie. Aceasta este o chestiune de sănătate și siguranță.
- Subliniați importanța sincerității. Explicați că oamenii au mai multă încredere în dumneavoastră atunci când sunteți sincer.
- Gândiți-vă la modul în care ați putea verifica orice afirmație îndoielnică – de exemplu, dacă copilul dumneavoastră spune că și-a petrecut ziua acasă la un prieten, spuneți-i că ar putea fi nevoie să îi sunați pe părinții prietenului pentru a verifica povestea.
- Dacă aveți dovezi concrete că copilul dvs. minte, aduceți-le în discuție – dar încercați să nu faceți din asta o victorie. Nu este vorba de a dovedi că v-a mințit; este vorba de a vă menține copilul în siguranță.
- Încercați să descoperiți de ce au mințit în loc să îi mustrați imediat pentru asta. Continuați conversația și lăsați-l pe copilul dumneavoastră să știe că veți afla adevărul și veți face tot ce este necesar pentru a-i asigura siguranța.
- Luați în considerare acordarea „imunității”. Unii tineri rămân prinși într-o rețea de minciuni și nu pot scăpa. Ocazional, îi puteți ajuta oferindu-le o șansă de a șterge dosarul. Oferiți-le ocazia de a spune adevărul fără consecințe imediate.
- În viitor, recunoașteți și recompensați-le onestitatea.
Ce pot să fac pentru a mă asigura de schimbarea reală a comportamentului copilului meu?
Este esențial să vă respectați orice promisiuni sau angajamente făcute în timpul discuțiilor cu copilul dumneavoastră. Dacă neglijați acest lucru, îi puteți da impresia că nu sunteți cu adevărat preocupat de acțiunile lor. De aceea, este important să comunicați în mod clar așteptările și regulile dumneavoastră, demonstrând seriozitatea cu care interziceți consumul de substanțe. Este nevoie de efort, dar monitorizarea activităților adolescentului dvs., inclusiv a locației, a prietenilor, a prezenței pe rețelele de socializare și multe altele, poate contribui la asigurarea siguranței acestuia. Iată câteva strategii pentru a rămâne în legătură cu adolescentul dvs:
- Petreceți timp cu copilul dumneavoastră și faceți un efort pentru a fi prezent atunci când prietenii lui sunt prin preajmă. Oferirea de preparate alimentare poate fi adesea o modalitate bună de a interacționa cu ei.
- Înainte ca adolescentul dumneavoastră să plece, asigurați-vă că vă interesați de planurile sale, de cine va fi prezent și de activitățile în care se va implica.
- Rămâneți în legătură trimițându-le mesaje text, sunându-i sau folosind Facetime în timp ce sunt plecați pentru a le reaminti așteptările dumneavoastră și pentru a-i saluta.
- Când adolescentul dvs. se întoarce acasă, luați un moment pentru a le observa aspectul și discursul și întrebați-l cum și-a petrecut timpul.
- Stabiliți o rețea cu alți părinți din comunitatea dumneavoastră pentru a avea grijă de copiii celorlalți.
Ce se întâmplă dacă consider că copilul meu are nevoie de un ajutor specializat, dincolo de capacitățile mele?
Este important să căutați ajutor din afară. Acesta poate fi un gând descurajant, dar este esențial să vă amintiți că „ajutor extern” nu înseamnă automat înscrierea copilului dumneavoastră într-un program de reabilitare. În schimb, există numeroase persoane în comunitatea dumneavoastră care pot oferi îndrumare și sprijin valoros. Unii îngrijitori au apelat cu succes la consilieri școlari, terapeuți profesioniști, coaches, pediatrul copilului lor, antrenori de sport, prieteni apropiați din familie, profesori sau lideri religioși pentru asistență. Luați în considerare cine ar putea fi cel mai potrivit pentru nevoile copilului dumneavoastră. Dacă se consideră că este necesar un tratament, primul pas este obținerea unei evaluări din partea unui profesionist din domeniul sănătății. Resursele noastre privind tratamentul și recuperarea vă pot oferi mai multe informații despre cum să începeți.
