În cultura noastră, adolescenti intalnesc deseori stresul scolar: sanatos sau un semnal de alarma? Aceștia se străduiesc adesea să îndeplinească așteptările părinților, ale colegilor și ale lor înșiși. Dar acest lucru poate duce adesea la anxietate, îngrijorare sau supraîncărcare cu stres – și poate avea efecte periculoase asupra sănătății lor. Stresul scolar poate fi sanatos, motivant dar in aceesi masura poate afecta sanatatea.
Care este diferența dintre stres și anxietate? Când ar trebui părinții să caute ajutor pentru adolescenții lor?
Stresul este un termen foarte larg care se poate referi la orice lucru care provoacă tensiune sau încordare în viața noastră. Anxietatea este sentimentul de îngrijorare, nervozitate sau neliniște care poate apărea fie ca răspuns la un factor de stres specific (cum ar fi un test, o prezentare in fata colegilor sau o situație socială nouă). Anxietatea poate fi, de asemenea, un sentiment mai generalizat de teamă, fără un declanșator specific, uneori la întrebarea dacă stresul scolar e sanatos sau un semnal de alarma.
Toată lumea poate simți un anumit nivel de anxietate, dar anxietatea poate fi problematică atunci când devine atât de copleșitoare încât are impact asupra activităților zilnice sau a performanțelor școlare ale copilului dumneavoastră. Printre semnele de avertizare se numără faptul că nu reușești să îți controlezi îngrijorarea, că ai dificultăți în a te relaxa, că te simți neliniștit și nu poți sta locului sau că te temi că s-ar putea întâmpla ceva îngrozitor. Unii adolescenți pot avea chiar simptome de panică, inclusiv o inimă care bate repede, dificultăți de respirație sau o strângere a pieptului.
Dacă adolescenții încep să se confrunte cu o anxietate semnificativă, ei pot beneficia adesea de consiliere în domeniul sănătății mintale sau de alte resurse care pot oferi tehnici de adaptare pentru a ajuta la gestionarea anxietății. Acesta este un aspect care trebuie discutat cu medicul adolescentului dumneavoastră.
Care este diferența dintre stresul normal și stresul „problemă”? Există semne pe care părinții ar trebui să le caute?
Adolescența este o perioadă foarte stresantă, plină de cantități tot mai mari de teme școlare, prietenii noi și în evoluție, conflicte între colegi și/sau familie, presiune din partea colegilor și stres legat de cererile de înscriere la facultate – pentru a numi doar câteva. Oamenii fac față stresului în moduri diferite și, de multe ori, stresul poate fi de ajutor – îl poate împinge pe adolescent să aibă performanțe mai bune, să învețe mai mult etc.
Este esențial, totuși, ca adolescenții care trec prin stres să aibă totuși capacitatea de a funcționa bine la școală și acasă. Semnalele de alarmă care indică o potențială problemă includ: schimbări în obiceiurile alimentare, dificultăți în a adormi sau a rămâne adormit, schimbări semnificative ale dispoziției, inclusiv depresie, anxietate, panică sau furie, manifestarea unor comportamente violente sau utilizarea alcoolului, a marijuanei sau a medicamentelor eliberate pe bază de rețetă pentru a face față stresului. Dacă aveți îngrijorări cu privire la adolescentul dvs. în mod special, puteți oricând să vă adresați medicului său pentru a aborda aceste probleme.
Se observa o creștere semnificativa a anxietatii la adolescenții și tinerii adulți. Adolescenții din ziua de azi se simt adesea presați să exceleze în toate (școală, activități extracurriculare și sport). Poate fi incredibil de stresant să te străduiești să fii „pachetul total”. Ei se întreabă: este acest stres scolar sanatos sau e deja un semnal de alarma?
Se constata un anumit abuz de stimulente (adesea secundar la deviere – un copil cu deficit de atenție care își dă sau își vinde medicamentele prietenilor) în liceu. Dar acest lucru tinde să fie mai frecvent în cadrul colegiilor și al școlilor postuniversitare, unde studenții au tendința de a se pregăti pentru examene și de a sta treaz toată noaptea pentru a scrie lucrări. Deoarece abuzul de stimulente poate avea efecte secundare negative și poate promova obiceiuri de studiu nesănătoase, părinții trebuie să fie vigilenți și să discute cu copilul lor orice suspiciune de utilizare/abuz.
Multe dintre medicamentele anti-anxietate pot crea dependență, iar abstinența de la aceste medicamente poate duce la iritabilitate, insomnie și chiar convulsii.
Adolescența este adesea o perioadă în care adolescenții încep să își stabilească independența față de părinți, prețuindu-și intimitatea și bazându-se mai mult pe prietenii pentru a discuta despre stresul și grijile lor. Cu toate acestea, părinții pot încerca să mențină deschise liniile de comunicare și să se asigure că adolescentul știe că sunt întotdeauna o sursă de sprijin, dacă este nevoie. Presiunile parentale, verbale și nespuse, cu privire la performanța școlară și la pregătirile pentru facultate pot contribui la stresul și anxietatea adolescenților. Părinții pot încerca să îi comunice adolescentului lor că este în regulă dacă nu sunt perfecți; este esențial să facă greșeli și să învețe din aceste greșeli. Părinții trebuie să prețuiască efortul și să nu fie prea concentrați pe rezultate.
Părinții pot fi de fapt foarte utili în atenuarea stresului la copiii lor, respectând efortul și încurajând independența, dar fiind disponibili pentru sprijin atunci când este nevoie.
Concluzii cheie
- Păstrați liniile de comunicare deschise cu adolescentul dumneavoastră și asigurați-vă că știe că sunteți întotdeauna o sursă de sprijin.
- Ajutați-vă adolescentul să recunoască diferența dintre stresul „sănătos” și stresul care duce la o problemă mai gravă. Oare stresul în cauză e un semnal de alarma?
- Apreciați efortul copilului dumneavoastră și încercați să nu vă concentrați prea mult asupra rezultatelor in scoala.
- Dacă adolescentul dvs. se confruntă cu o anxietate semnificativă – nu reușește să își controleze îngrijorarea, are dificultăți în a se relaxa, se simte neliniștit și nu reușește să stea liniștit, se teme că s-ar putea întâmpla ceva îngrozitor, intră în panică, are inima care bate mai repede, are dificultăți în a respira sau se strânge în piept – luați în considerare consilierea în domeniul sănătății mintale sau alte resurse care pot oferi tehnici de adaptare pentru a ajuta la gestionarea anxietății.
- Dacă aveți îngrijorări, adresați-vă medicului copilului dumneavoastră.
